2

Cred cu tarie in cifra 2.
2 pantofi intr-o pereche, 2 cercei, 2 ochi sa te bucuri de culorile din jur, 2 maini sa daruiesti ce ai tu mai de pret, 2 aripi de zburat. Mi se pare ca totul e MAI ... in 2. Mai usor, mai frumos, mai provocator, mai cald. E firesc, caci totul se dubleaza. Si chiar daca si nelinistile sau problemele sunt de 2 ori mai multe, rezolvarea lor e de 2 ori mai usoara si mai dulce.
Ciudat cum toti parem sa alergam dupa jumatatea cealalalta a lui 2 toata viata. Rasfoim cataloage intregi de relatii, privim vitrine intregi de potentiale jumatati, in fiecare zi. Si totusi... pentru 2 nu trebuie o filosofie mai mare decat 1. Fara pretentii, fara standarde, fara controlul calitatii sau norme de indeplinit. Ramane doar naturaletea lui 1. Admir copilasii care nu stiu decat ca 1+1=2. De fapt, e tot ce ai nevoie sa stii. Dar ei o stiu in mod deosebit bine. Ei nu se pierd in inmultiri, impartiri, integrale si alte minuni, ei sunt asa de mandri ca stiu aceasta simpla operatie. Si o repeta cu zambetul pana la urechi si sunt ferm convinsi ca, odata cu aceasta totul va veni natural in continuare.

Imi pare rau pentru saracii care ofera doar 0,99, imi pare rau pentru egoistii care isi vor inapoi 1-ul, imi pare rau ca nici macar o facultate speciala nu i-ar putea invata ceea ce nu stiu inca.
Imi pare rau ca trebuie sa fii asa destept sa stii ca 1+1=1.